Laptele de la colţ de stradă

Zilnic, în oraş, vezi sticle cu lapte şi bucăţi mari de brânză, aranjate la marginea drumului. Alături de lactate, femei sărmane, venite pentru comerţ de la ţară. Toate au o singură dorinţă: să îşi vândă produsele şi să plece mai degrabă acasă.

Mătuşa Nadejda Cotorobai, de 62 de ani, vine zilnic la Chişinău din s. Puhoi, r. Ialoveni. Se trezeşte dis-de-dimineaţă, mulge vaca, îşi pune laptele în sticle, îşi aranjează brânza pregătită de cu seară în sacoşe şi vine la oraş. La ora 7.00, e deja la Chişinău, căutându-şi un loc mai ascuns de ochii agenţilor economici. Cu jumătate de gură, îndeamnă trecătorii să-i cumpere produsele: „Lapte proaspăt, brânză, smântână, mai cedez, în vale e mai scump, cumpăraţi de aici”. În vale, în viziunea matuşii, e intersecţia dintre străzile Armenească şi Varlaam. Acolo vezi zeci de femei cu produse lactate expuse pe jos.

„Vaca mănâncă numai iarbă”

Am întrebat-o câţi bani adună zilnic din comercializarea acestor produse. Spune că depinde de situaţie, uneori fiind nevoită să stea până la ora 15.00 ca să vândă ceva. În medie, câştigă câte 50 de lei. Un litru de lapte îl vinde cu 8 lei, brânza cu 25—28 de lei, smântâna – cu 22 de lei.

Mătuşa spune că nu se duce la piaţă să vândă laptele, fiindcă acolo îi cer să plătească arenda şi îi verifică şi produsele. Nu are nici bani de plată şi nici timp de pierdut: „Şi-apoi, cei de la medicină găsesc câte ceva în lapte şi ne alungă – că nu-i sănătos, că trebuie să vaccinăm animalele. Laptele de la ţărani e sănătos, că vaca mănâncă numai iarbă”.

Ca mătuşa Nadejda sunt sute de femei, care încearcă să-şi câştige existenţa vânzând lapte. Dar cum rămâne cu sănătatea cumpărătorilor, care cedează primului impuls de a cumpăra mai ieftin fără să ştie nimic despre starea animalului? Cu toate acestea, la piaţă, în sala produselor lactate, vin mai puţini cumpărători. Maria Morozan, locuitoare a or. Chişinău, spune că preferă să cumpere lapte dintr-un loc autorizat, fiindcă îi pasă de sănătatea sa şi a familiei sale.

Bovinele cu TBC şi sărăcia

Potrivit Liliei Domente, medic ftiziopneumolog în cadrul Institutului de Ftiziopneumologie din Chişinău, tuberculoza bovină acoperă circa 20% dintre cazurile de îmbolnăviri tuberculoase la om. Bacili de tip bovin pot genera la om forme grave de tuberculoză. Se constată că şi în cazul pasteurizării laptelui aproximativ 5% dintre probe conţin încă bacili virulenţi. „Există anumite boli ale bovinelor care, prin lapte sau produsele din lapte, se pot transmite la om. Cele mai frecvente cazuri de îmbolnavire la om apar în urma consumului de lapte crud sau de produse din lapte provenit de la animale infectate, acestea constituind un real pericol, în special pentru copii”.

Vasile Bahău, directorul Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, spune că, înainte de a cumpara, ar fi bine ca oamenii să cunoască starea de sănătate a animalului de la care provine laptele sau brânza. El afirmă că administraţia locală trebuie să ia măsuri de interzicere a comercializării laptelui în stradă.

Denis Staruş, preşedintele Centrului pentru Protecţia Consumatorului, susţine că împreună cu inspectorii alimentari verifică săptămânal locurile din afara pieţei, unde oamenii îşi vând produsele, dar nu te poţi bate cu ei – îi alungi, iar peste un anumit timp îi vezi reveniţi în acelaşi loc. Cauza, spune el, este sărăcia.

Mai ieftin sau mai sănătos?

Medicul veterinar Ludmila Djugastran afirmă că la piaţă produsele lactate sunt verificate zilnic, iar dacă se depistează că laptele este infectat, se interzice consumarea şi comercializarea lui. Sursele de infectare a laptelui, precizează medicul, pot proveni de la afecţiuni ale glandei mamare a animalului, de la igiena nesatisfăcătoare a mulsului sau de la depozitarea acestuia în recipiente necorespunzătoare. Laptele şi derivatele sale reprezintă surse foarte importante şi periculoase de infecţie în tuberculoza bovină.

Atunci când e cazul, stăpânul animalului este anunţat, ca bovina să fie vaccinată şi tratată. Acest tratament este gratis. „Este nevoie doar de responsabilitatea ţăranului de a-şi vaccina animalul anual, fiindcă în acest caz este în siguranţă atât el, cât şi cumpărătorul. Doar când vom realiza ce pericol prezintă laptele sau brânza de provenienţă necunoscută, vom refuza să ne punem în pericol sănătatea şi să cumparăm aceste produse din locuri neautorizate”.

Până la urmă, toată responsabilitatea cade pe spatele cumpărătorului, noi decidem dacă alegem să mâncăm mai ieftin sau mai sănătos.

Lilia Zaharia, ŞSAJ